Povestea zilei – „Românii și teatrul”

by

Din Douăzeci de ani în România. 1889–1911 de Maude Rea Parkinson.

Românii, ca orice naţie răsăriteană, au o dragoste orientală pentru spectacol, strălucire şi plăceri. Teatrele, concertele şi cinematografele sunt mereu pline. Din păcate, acestea au loc la ore foarte târzii, nici un spectacol nu începe înainte de ora 9 seara şi, cum românii au şi o antipatie orientală faţă de punctualitate, se întâmplă adeseori să înceapă chiar mai târziu. După spectacolul de teatru, care se termină abia între miezul nopţii şi ora 1 noaptea, este musai să mergi la Capşa să bei ceai sau să mănânci o îngheţată, în funcţie de anotimp. Nu-i de mirare că Bucureştiul este numit Micul Paris: seamănă foarte mult cu oraşul acela vesel, mai ales în ceea ce priveşte viaţa de noapte. Indiferent cât de târziu ar fi ceasul la care ai trece pe Calea Victoriei, strada este mereu luminată ca ziua, cafenelele şi restaurantele sunt deschise şi oa  menii se plimbă în număr mare.

Românilor nu le place foarte tare teatrul lor, dar când se anunţă reprezentaţia unei companii din străinătate (mai ales una franceză) este bătaie pe bilete. Preţurile cresc mult în asemenea ocazii, ajungând până la 300 de franci pentru o lojă. În Bucureşti există două teatre relativ decente – Teatrul Naţional şi Teatrul Liric. Primul a fost scena unor mari tulburări într-o seară, acum câţiva ani ( martie 1906). Nişte doamne din înalta societate doreau să joace într-o piesă, încasările urmând să fie donate săracilor. Era un scop lăudabil, dar maniera de punere în practică a întâmpinat opoziţia unei părţi a publicului. Piesa, se anunţase, avea să fie jucată la Teatrul Naţional în limba franceză. Cei care au locuit vreodată la Bucureşti ştiu foarte bine aversiunea doamnelor din înalta societate pentru tot ceea ce este românesc – fie că este vorba de limbă, obiceiuri sau orice altceva. Pe de altă parte, oamenii obişnuiţi, şi mai ales studenţii, nu vedeau nici un motiv pentru care limba lor maternă să fie atât de neglijată şi s-au hotărât să protesteze. Teatrul Naţional, susţineau ei, era pentru piese de teatru naţionale, jucate în limba naţională. Persoanele responsabile cu acel proiect n-au acordat atenţie nemulţumirii generale şi au continuat repetiţiile.

A sosit seara evenimentului, dar, cu mult înainte de ora fixată pentru începerea spectacolului, platforma din faţa teatrului se umpluse de o mulţime de protestatari, cei mai numeroşi fiind studenţi, care n-  au putut fi împrăştiaţi cu toate eforturile poliţiei. Au reuşit chiar să pătrundă în clădire şi să reziste acolo. Se cântau cântece patriotice şi mulţimea a devenit treptat atât de agitată, încât se putea întâmpla orice nenorocire.

Vai şi amar de cei care au încercat să intre în Teatrul Naţional în seara aceea. Cum sosea o trăsură, era numaidecât înconjurată, i se luau caii şi i se spărgeau geamurile, iar cei din trăsuri se puteau socoti norocoşi dacă scăpaseră numai cu rochia sfâşiată sau cu jobenul terfelit. Pagubele produse în zonă au fost considerabile, s-au spart multe ferestre şi o casă a fost aproape distrusă.

Umbla zvonul că un student a fost ucis şi ascuns în clădirea teatrului, dar, deşi acest lucru a aprins mulţi  mea, el n-a fost niciodată confirmat. În final, studenţii şi-au impus punctul de vedere şi piesa nu s-a mai jucat.

La scurtă vreme după acest eveniment, a fost fondată o societate ai cărei membri se angajau să protejeze limba română, să o vorbească în public şi în particular şi să nu permită să- i fie răpit statutul de limbă naţională. Din momentul acela, Teatrul Naţional a fost rezervat pieselor româneşti. Teatrul Liric, care este mult mai mic, a fost cedat în folosul companiilor străine.

 

978-973-50-4441-1

Reclame

Etichete: , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: