Povestea zilei – „1931”

by

Din „Stăpânii finanţelor. Cei patru bancheri care au ruinat lumea” de Liaquat Ahamed.

 

Producţia din aproape toate ţările se prăbuşise – în cele două care au fost lovite cel mai rău, Statele Unite ale Americii şi Germania, scăzuse cu 40%. Fabricile din întreaga lume industrială – de la fabricile de automobile din Detroit până la oţelăriile din Ruhr, de la ţesătoriile de mătase din Lyon până la şantierele navale din Tyneside – erau închise sau lucrau doar cu o parte din capacitatea lor. În faţa cererii care se reducea, firmele scăzuseră preţurile cu 25% în ce doi ani de la începerea prăbuşirii.

Armate de şomeri bântuiau acum oraşele mici şi mari ale naţiunilor industrializate. În Statele Unite ale Americii, cea mai mare economie din lume, circa 8 milioane de bărbaţi şi femei, aproape 15 % din forţa de muncă, rămăseseră fără loc de muncă. Alte 2,5 milioane în Marea Britanie şi 5 milioane în Germania, a doua şi a treia dintre cele mai mari economii mondiale, se alăturaseră la cozile formate de şomeri. Dintre cele patru mari puteri economice, doar Franţa părea să fie întrucâtva apărată de ravagiile furtunii care mătura lumea, dar până şi ea începea acum să alunece în jos.

Cete de tineri şi adulţi şomeri tândăleau pe la colţurile străzilor, prin parcuri, baruri şi cafenele. În vreme ce din ce în ce mai mulţi oameni erau daţi afară din serviciu şi nu-şi mai permiteau o locuinţă acceptabilă, mahalale sumbre, pline de cocioabe înjghebate din lăzi, tablă, bidoane de unsoare, prelate şi chiar carcase de maşini, se iviseră în oraşe ca New York şi Chicago – apăruse o tabără chiar şi în Central Park. Colonii improvizate asemănătoare erau presărate pe conturul oraşelor Berlin, Hamburg şi Dresda. În Statele Unite ale Americii, milioane de rătăcitori care fugeau de pacostea sărăciei din oraşe, porniseră în căutarea vreunui fel – oricărui fel – de muncă.

Şomajul a dus la violenţă şi revoltă. În Statele Unite ale Americii au izbucnit răzmeriţe din pricina hranei în Arkansas, Oklahoma şi în statele centrale şi sud-vestice. În Marea Britanie minerii au intrat în grevă, urmaţi de muncitorii din filaturile de bumbac şi de ţesători. Berlinul era aproape în starea de război civil. În timpul alegerilor din septembrie 1930 naziştii, folosindu-se de temerile şi frustrarea şomerilor şi dând vina pe oricine altcineva – Aliaţii, comuniştii şi evreii – pentru sărăcia din Germania, au câştigat aproape 6,5 milioane de voturi, sporindu-şi numărul de locuri din Reichstag de la 12 la 107 şi ajungând al doilea mare partid parlamentar, după social-democraţi. Între timp, pe străzi, bandele naziste şi comuniste se încăierau zilnic. Aveau loc lovituri de stat în Portugalia, Brazilia, Argentina Peru şi Spania.

Acum cea mai mare ameninţare economică venea de la sistemul bancar care se prăbuşea. În decembrie 1930 Bank of United States care, în ciuda numelui, era o bancă particulară, fără statut oficial, s-a prăbuşit – cel mai mare faliment al unei bănci din istoria SUA, îngheţând vreo 200 de milioane de dolari americani din fondurile depunătorilor. În mai 1931 cea mai mare bancă din Austria, Creditanstalt, al cărei proprietar era, nici mai mult nici mai puţin decât familia Rothschild, cu activ de 250 de milioane de dolari americani, şi-a încetat activitatea. Pe 20 iunie Preşedintele Herbert Hoover a anunţat un moratoriu de un an pe toate plăţile datoriilor şi compensaţiilor legate de război. În iulie Danatbank, cea de-a treia ca mărime din Germania, s-a prăbuşit, stârnind un asediu asupra ghişeelor din întregul sistem bancar german şi un talaz de capitaluri scoase din ţară. Cancelarul, Heinrich Brüning, a declarat suspendarea activităţii bancare, a limitat sumele pe care cetăţenii germani puteau să le retragă din conturile lor şi a suspendat plăţile pe termen scurt ale datoriilor Germaniei faţă de alte ţări. Mai târziu, în aceeaşi lună, criza a ajuns până în City* din Londra, care, după ce împrumutase Germaniei sume mari, se trezea acum cu returnarea blocată. Dintr-odată, puşi în faţa unei perspective care mai înainte nu fusese imaginabilă, ca Marea Britanie însăşi să nu-şi poată îndeplini obligaţiile, investitorii din întreaga lume au început să-şi reteragă fondurile de la Londra. Banca Angliei a fost silită să împrumute 650 de milioane de la bănci din Franţa şi Statele Unite ale Americii, inclusiv Banca Franţei şi Banca Rezervelor Federale din New York, pentru a împiedica dispariţia totală a rezervelor sale de aur.

În vreme ce cozile şomerilor se lungeau, băncile îşi închideau uşile, preţurile produselor fermierilor se prăbuşeau şi fabricile se închideau, se vorbea despre Apocalips. Pe 22 iunie, renumitul economist John Maynard Keynes a spus în faţa unui public din Chicago: „Suntem astăzi în miezul celei mai mari catastrofe – cea mai mare catastrofă datorată în întregime unor cauze economice – a lumii moderne. Mi s-a spus că, după părerea Moscovei, aceasta este ultima criză a capitalismului, culminantă, şi că ordinea noastră socială actuală nu-i va supravieţui.“ Istoricul Arnold Toynbee, care ştia destule despre creşterea şi căderea civilizaţiilor, a scris în comentariul anual al evenimentelor din anul respectiv pe care îl făcea pentru Royal Institute of International Affairs: „În 1931 bărbaţi şi femei din întreaga lume se gândeau în mod serios şi discutau sincer posibilitatea ca sistemul social occidental să se năruiască şi să nu mai funcţioneze.“ […]

În timpul verii a apărut în presă o scrisoare pe care Montagu Norman (guvernatorul Băncii Angliei) i-o scrisese cu câteva luni înainte omologului său de la Banca Franţei, Clément Moret: „Dacă nu se iau măsuri drastice pentru a-l salva, sistemul capitalist din întreaga lume se va nărui în răstimp de un an“

 

978-973-50-4254-7

 

Etichete: , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: