Povestea zilei – „Şoşon-Galoşul roşu”

by

Din audiobook-ul „Povestiri” de Ilf şi Petrov, în lectura lui Victor Rebengiuc.

ŞOŞON-GALOŞUL ROŞU

În zorii unei zile geroase de februarie, populaţia celebrului oraş Kolokolamsk a fost deşteptată de nişte salve de puşcă trase brambura.

Locuitorii, în pâslari traşi direct peste izmene, se revărsară pe stradă. Când, imediat după aceea, clopotul dădu alarma, panica se înteţi. Sunetele de tenor hodorogit ale clopotelor de la biserica Promovarea Crucii erau susţinute cu tărie de notele de bas venite de la clopotniţa hramului Apariţia lui Hristos.

Cum se întâmplă întotdeauna când e o alarmă neaşteptată, cetăţenii ştiură perfect în ce direcţie trebuiau să fugă. Şi, în foarte scurt timp, piaţa Cooperativa “Pasarea” fu tixită de lume.

Lângă mormântul comerciantului particular necunoscut era postat într-o totală nedumerire întregul efectiv al miliţiei kolokolameştene, format din patru miliţieni pedeştri şi şeful lor, tovarăşul  Limitiuk. Puştile miliţienilor mai scoteau încă fum. Limitiuk ţinea în mână un revolver cu ţeava îndreptată spre cerul lăptos.

-În cine trag? – strigă Nikita Potaiev desprinzându-se din mulţime.

El întârziase puţin şi, după aspectul său exterior (prin cojocul de paznic larg desfăcut al cetăţeanului Potaiev se vedea pieptul păros cu un tatuaj care reprezenta o cuconiţă goală cu o cană înspumată de bere) se putea trage concluzia că dacă nu avea să afle acum, numaidecât, în cine se trage, îi putea exploda inima.

Dar Limitiuk nu răspunse. Înălţându-şi capul, se uită pătrunzător la norii joşi de zăpadă. Treptat începu să bage de seamă şi mulţimea că deasupra pieţei plutea un aerostat care semăna cu o minge cum au copiii, cu plasă.

-În avionul inamic, – comandă pe un ton înverşunat Limitiuk – foc tot flancul!!

Flancul, mijind ochii, trase.

-Salvă scurtă! – strigă cu părere de rău Nikita Potaiev. – Ei, oricum n-or să plece, împieliţaţii! Să dăm cu pălăriile!

Şi îşi şi împărtăşi consideraţiile mulţimii.

-Îi ştim noi pe zburătorii ăştia! Ăştia zboară din Kliatvia să atace Kolokolamskul nostru. E clară treaba!

Zvonul despre atacul inamic scoase din piepturile celor adunaţi în piaţă un urlet prelung.

Înainte ca Nikita Potaiev, care dăduse fuga acasă după topor, să apuce să se întoarcă, aerostatul trecu rapid la aterizare. Peste cinci minute, mulţimea distingea deja un coş mare din stuf şi o inscripţie de-a curmezişul balonului:

Şoşon-galoş roşu

În privinţa inscripţiei, evident ruseşti, nimeni nu manifestă vreo îndoială. Musiu Autentikov, care izbutise să ocupe cel mai confortabil loc pe mormântul comerciantului particular necunoscut, declară pe loc că inscripţia este un fals şi că ea fusese făcută de perfizii kliatvieni ca să-i bage pe kolokolameşteni în ceaţă şi să-i cucerească mai uşor.

Limitiuk dădu o comandă şi o nouă salvă agită aerul îngheţat.

În clipa aceea, spectatorii zăriră feţele speriate ale aeronauţilor care se aplecau peste bordul nacelei.

-Predă-te! – răcni agitând toporul cetăţeanul Potaiev care reuşise să se întoarcă.

Aeronauţii dădeau din mâini şi strigau ceva, dar cuvintele li se pierdeau, neajungând până la pământ. Înfocatul Limitiuk deschise o pârâială neregulată, după care spre mulţime începură să vină în zbor saci cu balast.

Balonul îşi luă zborul pentru o clipă, dar, ciuruit de gloanţele kolokolameştene, începu să piardă înălţime. Acum feţele abătute ale aeronauţilor se vedeau atât de clar, încât mulţimea începu să sărbătorească victoria.

-Ne predăm! – strigă un aeronaut în vârstă cu ochelari de baga. – Ne predăm, cretini ce sunteţi!

Aerostatul coborî până la înălţimea unei case cu etaj.

-Idioţilor! – strigară de sus. – V-aţi găsit pe cine să tăbărâţi!

-Bine, bine! – răspunseră de jos. – Coboară pe pământ, Kliatvia! Să ne socotim aici!

La aceste cuvinte, Nikita Potaiev îşi agită în chip de salut toporul. Acest gest făcu feţele aeronauţilor să se schimonosească.

-Dar ce faceţi? – strigară şoşoni-galoşii.

Nikita Potaiev nu răspunse. El sări cât putu în sus, nădăjduind să ajungă coşul cu toporul.

-Crăpa-r-aţi! – începură să ţipe isteric de sus, şi aruncară aparatele de măsură şi un primus.

Dar cum  balonul tot nu se ridica, zburătorii începură să se dezbrace de zor şi să arunce jos şube, vestoane, pâslari, bretele elegante şi un salam cu piper.

-Conserve n-aveţi? – strigă aferat musiu Autentikov.

-Cretinii dracului! – răspunseră aeronauţii luând-o spre cer.

Limitiuk comandă foc la grămadă, după care “Şoşon-galoş roşu” căzu ca un pietroi în piaţă. Un aeronaut se răsturnă în cădere şi fu luat pe dată prizonier. Balonul, luat de vânt, îi târî pe ceilalţi pe Bulevardul Vechiului Regim spre centrul oraşului. Mulţimea se aruncă în urmărirea lui. În faţa tuturor alerga pe urmele inamicului maiorul de pompieri Foc-Pălălaiev cu acoliţii lui din echipa de pompieri.

În Piaţa Membrilor, balonul fugar fu capturat şi zburătorii fură luaţi prizonieri.

-Ce-aveţi, diavolilor, – întrebă plângând aeronautul-şef cu ochelari de baga şi izmene frez – de tăbărâţi pe ai voştri cu topoarele?! Aţi ciuruit balonul, tâmpiţilor!

Neînţelegerea se lămuri într-o clipă. Zborul fusese organizat de ziarul “Salcâmul roşu”, în care scop fusese afretată nava aeriană “Şoşon-Galoş Roşu”.

-Scrie pe voi că sunteţi sportivi? – întrebă posac Limitiuk. – De unde să ştiu eu? Regulamentul spune că după trei avertizări sunt obligat să trag. Ziceţi că n-aţi auzit. Trebuia să auziţi!

-Nişte gogomani, asta sunteţi!

Dar balonul nu mai era deja. Pierise fără urmă.

În schimb, a doua zi, după plecarea nenorocoşilor astronauţi din oraş, în toate magazinele din Kolokolamsk s-au vândut paltoane impermeabile dintr-o excelentă mătase cauciucată.

 

548402_10201223033522474_1253554955_n

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: